De ce salivez în timpul somnului?

Salivarea apare atunci când produci prea multă salivă, ai dificultăți în a o reține în gură sau ai o tulburare de înghițire. Producția excesivă de salivă este cunoscută sub numele de sialoree sau hipersalivație. Deși salivarea în timpul somnului este frecventă, anumiți factori pot duce la o salivare mai intensă decât de obicei.

Poziția ta de somn
Poziția în care dormi poate influența cantitatea de salivă pe care o găsești pe pernă dimineața. Când dormi pe spate, gravitația face ca excesul de salivă să rămână în gură sau să se deplaseze spre gât. În schimb, dacă dormi pe o parte sau pe burtă, gravitația trage saliva spre pernă, ceea ce duce la salivare.

Dacă dormi pe o parte sau pe burtă cu gura deschisă, este mai probabil să salivezi în timpul somnului. Dormitul pe spate poate ajuta la reducerea salivării. De asemenea, poți lua măsuri pentru a respira pe nas și a-ți menține gura închisă în timpul somnului, cum ar fi utilizarea unei benzi pentru gură.

„Deși salivarea ocazională este comună și poate apărea în somn profund, salivarea excesivă și frecventă indică o problemă și poate fi semnul unei afecțiuni medicale sau de somn. O evaluare amănunțită sub îndrumarea unui medic este adesea următorul pas cel mai bun.”

Infecții și alergii
Dacă ai o răceală, faringită streptococică sau alergii sezoniere, aceste afecțiuni pot inflama sinusurile și bloca căile respiratorii, determinându-te să respiri pe gură și să salivezi mai mult decât de obicei. Alte infecții, precum mononucleoza, amigdalita și infecțiile sinusurilor, pot duce de asemenea la o salivare crescută.

Boala de reflux gastroesofagian (GERD)
Arsura la stomac este cel mai cunoscut simptom al bolii de reflux gastroesofagian (GERD), dar salivarea și disfagia (dificultățile la înghițire) sunt, de asemenea, simptome frecvente. Persoanele care suferă de disfagie cauzată de GERD pot simți o „gheară” în gât, ceea ce poate duce la salivare mai frecventă. În plus, atunci când esofagul este iritat sau blocat, corpul poate răspunde prin producerea unei cantități mai mari de salivă pentru a atenua iritația, ceea ce duce la și mai multă salivare.

Apneea obstructivă de somn (OSA)
Apneea obstructivă de somn (OSA) este o tulburare respiratorie legată de somn care determină opriri temporare ale respirației în timpul somnului. Respirația pe gură este frecvent asociată cu OSA sau chiar o agravează. Respirația pe gură în timpul somnului poate crește probabilitatea salivării, deoarece saliva poate ieși mai ușor din gură atunci când aceasta este deschisă. Discută cu medicul dacă prezinți și alte simptome ale OSA, inclusiv:

• Sforăit, gâfâit sau sufocare în timpul somnului

• Treziri nocturne

• Dureri de cap dimineața

• Dificultăți de concentrare în timpul zilei

• Somnolență diurnă

Bruxism
Salivarea este adesea asociată cu bruxismul nocturn, adică scrâșnirea dinților în somn. Acest lucru poate fi legat de respirația pe gură, deoarece saliva are o probabilitate mai mare să iasă din gură atunci când aceasta este deschisă în timpul somnului. Pe lângă salivare și respirația pe gură, alți factori de risc comuni pentru bruxism includ sforăitul, agitația și un timp mai scurt de somn.

Efecte secundare ale medicamentelor
Dacă iei medicamente prescrise și salivezi în timpul nopții, acestea ar putea fi cauza. Producția excesivă de salivă și salivarea sunt efecte secundare ale anumitor medicamente, inclusiv unele antibiotice, antipsihotice și medicamente folosite pentru tratarea bolii Alzheimer. Dacă salivarea este menționată ca posibil efect advers al medicamentului tău, nu întrerupe tratamentul fără consult medical. În schimb, discută cu medicul despre preocupările tale și întreabă dacă există o alternativă care să nu provoace acest efect.

Afecțiuni medicale de bază
Sistemul tău nervos stimulează glandele salivare, ceea ce poate explica de ce tulburările de înghițire și salivarea excesivă sunt frecvente în afecțiunile neurodegenerative. De exemplu, aproximativ 70% dintre persoanele cu boala Parkinson și până la 80% dintre copiii cu paralizie cerebrală se confruntă cu hipersalivație. Dificultățile de înghițire și salivarea excesivă pot apărea și din cauza: